M-am oprit din scris, pe de-o parte din cauza starii maniaco-depresive cu stare incipienta de paranoia pe care o traversez pe rosu de vreo unu sau doi ani incoace, si a subiectelor neironice la care am facut fatza in ultimul timp pe de alta parte.
Mie imi place sa-mi bat joc, dar jocul ma bate mai rau. Cum ar fi ca eu sa il intrec la fuga pe Usain Bolt (cel mai fugaret om de pe planeta Earth, daca nu stiati), asa am fost eu intrecut la job. Doar pentru ca nu-s Patel din clanu` Eichar. Nu-s suparat, ca oricum eu am valiza pregatita la usa de vreo 2 ani, dar o frustrarica acolo tot se pune. Ca daca ma batea Chuck`n Chees Norris , plangeam singur in perina, dar cand vine Schilofibra Neicanimeni care nici macar nu a atins jumate din cerintele postului, te-ntrebi ce cauti tu aici. Adica, cat de prost trebuie sa fii?
Atat de prost. Dupa ce mi-am taiat tendonu` lu Ahilica cu unchia mica pana a sangerat verde, l-am intrebat pe manageru` de la pozitia la care am aplicat ca un superdotat: "De ce-ai dat ma, de ce-ai dat". El, diplomat crestin din India , cica Eichar a dat, el a stat in corzi vreo 4 luni si apoi a luat, c-asa-i in jocu` asta numit "fucking networking", unde nu conteaza cat de lunga o ai , ci cat o dai.
Macar stiu ca managerul m-ar lua, ca-s baiat frumos si cu curu tare, dar ...
Oricum noul gagiu` va trebui sa joace la simplu interdepartamental cu je moi, deci am sa o servesc sus "Sac mai dic, cocsacar"
Morala: Cine n-are networking , sa-si cumpere sau sa se inrudeasca.
Am revenit beibi, cu nerv(i).
Canada, anul de gratie 2013
