Mie imi place focu`. Si cand ma ard, durerea ma face parca mai viu. Ftui, m-am ars din nou. Stiu ca nu-i bine sa bagi mana`n foc, nici pentru tine , daramite pentru altii, dar de ars, te arzi mereu. Deci, iubesc focu.` Nu-n sens biblic si nici sexntologic, ci in sens artistic. Adica imi place sa -l fack si sa ma uit. Imi produce aceeasi senzatie metaforica ca si uitatul la femele frumoase. Ma linisteste. Ma calmeaza ca marea calma. Daca -i bruneta cu ochii deschisi (la culoare) cu atat mai bine. Daca-i blonda cu ochi caprui, hmmm mneam mneam. Daca mai are si cru mic si tzezte mari. Uau. Sa revenim, ca am luat-o razna.
Eu, creatorul, ma uit la creatie.
Focu` la tine-n curte nu este ca-n curtea altuia. Si Vinerea e zi de foc, daca nu ninge. Si-n Canada ninge des.
Este inca octombrie, toamna tarzie cu oameni intarziati, cu ploi simpatice si oameni ... draguti, daca nu au masina si nu mergem pe acelasi drum. (acesta este un alt subiect)Iubesc focu`. Mai ales cand esti singur cu el. Poti sa ii spui ce vrei. De exemplu, spune-i sa arda. El arde. Spune-i sa rada. El arde. Asta-mi place la el.
Ti se pare ca am luat-o razna? Focu` e de vina. Si moonshineul.
